Spiritele Munților: O călătorie în inima poporului Dan (Yacouba)

Dacă vrei să descoperi o Africă nuanțată, unde misticismul se împletește cu peisaje montane spectaculoase, trebuie să ajungi în regiunea Man, situată în vestul Coastei de Fildeș. Aici trăiește poporul Dan (sau Yacouba), o comunitate care a reușit să păstreze tradiții milenare sub umbra „Munților de Fildeș”. Termenul Dan se referă de obicei la un grup etnic din West Africa sau la una dintre cele douăsprezece seminții biblice ale lui Israel.

Poporul Dan (Yacouba/Gio)

Poporul Dan este un grup etnic Mande situat în principal în nord-vestul Coastei de Fildeș și în nord-estul Liberiei.  Sunt faimoși în întreaga lume pentru măștile lor ritualice (Ge sau Gle), care sunt considerate obiecte sacre și care permit comunicarea cu spiritele pădurii. Viața socială este reglementată de societăți precum Gor (societatea leopardului), cu rol de menținere a păcii și educație inițiatică. Cred într-un zeu suprem numit Zlan (sau Xra), dar interacționează cu lumea spirituală prin intermediul puterii Zu și prin vise. Sunt în mod tradițional fermieri (cultivând orez, casava, cacao) dar și vânători.

Spectacolul măștilor: dansul pe picioroange

Pentru poporul Dan, măștile nu sunt simple obiecte de artă, ci spirite vii care comunică cu lumea strămoșilor.

– Dansatorii pe picioroange (Gue-Gblen): Una dintre cele mai spectaculoase atracții turistice este dansul acrobatic pe picioroange înalte de câțiva metri. Dureros de spectaculos, acest ritual are loc adesea în timpul Festivalului Măștilor (Festival des 18 Montagnes).

–Măști cu trăsături umane: Spre deosebire de alte triburi, măștile Dan (Gle) sunt renumite pentru realismul și estetica lor rafinată, simbolizând frumusețea și ordinea socială.

Semnificația și tipurile de măști

În cultura Dan, masca nu „reprezintă” un spirit, ci este spiritul respectiv. Sculptorul creează o mască după ce primește instrucțiuni de la spirit prin vis.

1. Masca Deangle – are ochi migdalați, trăsături fine, feminine. Semnifică Spiritul bunăvoinței: colectează mâncare de la femei pentru inițiații din pădure și menține pacea.

2. Masca Bugle – are ochi tubulari, trăsături agresive și înfricoșătoare. Semnifica Masca de război: în trecut, conducea bărbații la luptă pentru a intimida inamicul.

3. Masca Gagon – Mască cu cioc lung de pasăre și barbă. Semnifica Spiritul înțelepciunii: oferă educație și instruire prin mișcări ce imită păsările.

4. Masca Kagle – pe piciorange – are ochi proeminenți, aspect geometric, adesea „urâtă”. Semnifica Masca „troublemaker”: deranjează festivitățile pentru a testa disciplina socială a sătenilor.

Dansul pe picioroange

Dansul pe piciorange este o artă spectaculoasă întâlnită în diverse culturi, având semnificații care variază de la ritualuri spirituale la divertisment popular. În contextul poporului Dan (sau Yacouba) din Coasta de Fildeș, acest dans este strâns legat de utilizarea măștilor ritualice precum Kagle. Pentru comunitățile Dan din regiunea Man, dansul pe picioroange reprezintă o conexiune cu lumea spiritelor:

–Semnificație spirituală: Dansatorul mascat este văzut ca un mediator între societatea modernă și tărâmul invizibil.

– Identitate secretă: Identitatea interpretului este strict confidențială; adesea, nici măcar familia sa nu știe că el este cel de pe picioroange.

– Acrobații: Spectacolul include salturi, rotiri rapide și figuri de echilibru pe stâlpi înalți de lemn, adesea ascunși sub costume lungi și colorate.

–Evenimente: Se practică în timpul Festivalului Măștilor (Fêtes des Masques) în decembrie, la funeralii sau festivaluri ale recoltei. În cultura poporului Dan din Coasta de Fildeș și Liberia, sărbătoarea recoltei este unul dintre cele mai importante momente comunitare, marcat prin dansuri ritualice complexe și apariția măștilor sacre.

Semnificația dansului de recoltă

– Recunoștință și protecție: Dansurile sunt executate pentru a mulțumi spiritelor pentru o recoltă bogată și pentru a proteja satul de boli sau spirite rele.

–Rolul măștilor (Gle): Fiecare mască reprezintă un spirit specific. În timpul festivalurilor de recoltă, măștile Gueblin sunt cele care dansează pentru a celebra abundența.

–Spectacolul pe picioroange: Un element central este dansul pe picioroange (adesea mascat), care demonstrează agilitate extremă și conexiune spirituală prin salturi și acrobații spectaculoase.

Desfășurarea sărbătorii

1. Pregătirea: Tobele anunță sosirea măștilor în piața centrală a satului după-amiaza târziu.

2. Ceremonia: Dansatorul mascat nu este considerat un om, ci o extensie a spiritului, fiind acoperit complet de costume din rafie și pânză.

3. Interacțiunea: Comunitatea participă activ prin cântece și aclamații, în timp ce muzicienii acompaniază mișcările sacre ale spiritelor. Desfășurarea unei sărbători a recoltei în comunitățile Dan (Yacouba) este un eveniment multisenzorial, care transformă întregul sat într-o scenă ritualică. Nu este doar un spectacol, ci o negociere între lumea oamenilor și cea a spiritelor.

Iată etapele și detaliile specifice ale acestui eveniment:

1. Pregătirea și „Vocea” pădurii.

Totul începe departe de ochii curioșilor. Înainte ca măștile să apară în sat, ele „prind viață” în pădurea sacră care înconjoară așezarea. – Sunetul tobelor: Ritmul tobelor comunică satului că spiritele sunt gata să coboare. Toboșarii folosesc ritmuri specifice care „cheamă” masca. – Acompaniamentul feminin: Deși bărbații poartă măștile, femeile joacă un rol crucial. Ele formează coruri care cântă laude spiritelor, creând o atmosferă de transă colectivă.

2. Apariția în functie de ierarhie a măștilor

Măștile nu apar toate deodată; există o ordine strictă care reflectă ierarhia socială și spirituală:

– Măștile „cântărețe” (Gle So): Apar primele pentru a pregăti terenul, binecuvântând spațiul și interacționând cu mulțimea prin cântece.

– Masca Kagle (Creatoarea de probleme): Așa cum am menționat, aceasta apare pentru a aduce o notă de haos. Ea aleargă prin mulțime, glumește agresiv și „trezește” vigilența satului.

– Masca de recoltă (Gueblin): Este vedeta evenimentului. Aceasta este masca pe picioroange, care simbolizează vigoarea și creșterea (asemenea plantelor care se înalță din pământ).

3. Dansul pe picioroange: punctul culminant

Când dansatorul pe picioroange intră în piața centrală, tensiunea atinge cote maxime:

–Acrobațiile: Dansatorul execută mișcări care par să sfideze gravitația, se apleacă până aproape de pământ, se rotește rapid și face salturi.

–Simbolismul înălțimii: Se crede că, fiind atât de sus, dansatorul poate vedea spiritele care plutesc deasupra satului și poate aduce mesaje de la strămoși despre calitatea recoltei viitoare.

–Costumația: Acesta poartă o fustă lungă din fibre de palmier sau rafie care acoperă picioroangele, făcându-l să pară o creatură supranaturală, nu un om pe stâlpi de lemn.

4. Ritualul de sacrificiu și masa comunității

Nicio sărbătoare a recoltei nu este completă fără componenta de partajare a hranei:

– Ofrandele: Primele roade ale recoltei (adesea orez sau tărtăcuțe) sunt prezentate șefului de sat și măștilor, ca semn de mulțumire.

–Banchetul: După retragerea măștilor la apus, satul se adună pentru o masă comună. Se consumă mâncăruri tradiționale preparate din noua recoltă, întărind legăturile dintre familii.

5. Retragerea spiritelor

Odată cu lăsarea întunericului, măștile se întorc în pădurea sacră. Se consideră periculos ca un om obișnuit să vadă o mască „dezbrăcându-se”, deoarece în acel moment spiritul părăsește corpul dansatorului, iar energia eliberată este prea puternică. Notă interesantă: În timpul acestor dansuri, există adesea un „interpret” (un bărbat fără mască) care stă lângă mască și traduce mișcările sau sunetele scoase de aceasta pentru public, deoarece spiritele vorbesc o limbă sacră pe care doar inițiații o înțeleg.

Nu uitați că mă găsiți și pe Facebook sau Instagram .

Dacă vrei să vezi toate țările și locurile unde am reușit să ajung intră aici