Situat în statul Shan din Myanmar și cu o suprafață de 116 kilometri pătrați, lacul Inle este al doilea cel mai mare lac de apă dulce din țară. Adâncimea lui variază între doi și șapte metri funcție și de sezonul ploios. Este casă pentru 35 de specii de pești (17 endemice), 45 de tipuri de melci (30 endemice), un tip de crab și aproximativ 20.000 de păsări. În 2015 a fost declarat parte a Worlds Network of Biosphere Reserves, sub protecția Unesco.
Intha People
Oamenii care trăiesc în zon ă se numesc Intha,“fii lacului” în traducere liberă. Ei fac parte din grupul etnic tibeto-burman și își găsesc adăpostul în satele de lângă sau chiar de pe lac. Femeile poartă specific o jachetă din bumbac numită “chin in” iar bărbații un longyi din bumbac și mătase cu dungi galbene și maro numit “hat yar“.
Vâslind cu un picior
Bărbații care merg la pescuit stau de obicei la pupa bărcilor, cu un picior înfășurat în jurul vâslei ce ii ajută să înainteze. Imaginea aceasta cu “leg rowling “-vâslitul cu un picior, a devenit reprezentativă pentru Inle Lake dar și pentru întregul Myanmar. Pescarii tradiționali încă folosesc un coș din nuiele în formă de trunchi de con pentru a prinde pește. Deplasarea pe lac se face și cu bărci mai mari, lunguiețe cu motoare cu un singur cilindru pe axă – Long tail motors.
Viața pe lac
Fermierii adună ierburile de pe fundul lacului și le transformă ulterior în grădini plutitoare ce sunt ancorate cu stâlpi din bambus de fundul apei. Acestea se ridică și coboară o dată cu nivelul apei și sunt incredibil de fertile datorită disponibilității constate a apei. Orezul, roșiile și diferite legume se cultivă în mod intensiv în aceste grădini.
Meșteșuguri
Zona este celebră pentru țesătoriile de mătase – celebrele Inle Longyi. Doar aici se extrag fibrele de lotus pentru a obține “mătasea de lotus“. Aceasta se folosește ulterior pentru robe speciale cu imagini ale lui Buddha. Se pot vizita și ateliere de prelucrare a argintului, cele de fabricat trabucuri-cheroot, de sculptură, ceramică și obiecte ornamentale.
Poluarea
Locul este astăzi sub presiunea enormă a poluării, pescuitului intensiv și a înmulțirii plantelor acvatice. Statisticile arată că între 1935 și 2000 suprafața lacului a scăzut cu 32 %. Tăierile de arbori din jurul lacului (nămolul și substanțele nutritive se scurg în lac și favorizeza apariția buruienilor) și extinderea grădinilor plutitoare din vestul lacului sunt principalale cauze. Zambila de lac este o altă problemă. Crește rapid și privează animalele și plantele celelalte de nutrienți și de lumina soarelui. Un alt motiv de îngrijorare este înmulțirea excesivă a unor pești non-nativi cum e crapul de iarbă. Poluare fonică datorită bărcilor și canalizarea netratată sunt alte probleme ce apasă greu asupra zonei.
Nu uitați că mă găsiți și pe Facebook sau Instagram .
Dacă vrei să vezi toate țările și locurile unde am reușit să ajung intră aici.
No Comments Found