Muzeele lumii. Pergamon – Berlin

Insula Muzeelor

Declarată Unesco Heritage Site în 1999, zona din Berlin denumită generic “Insula Muzeelor“ trebuie să fie o oprire obligatorie pentru iubitorii de istorie și artă, care vizitează orașul. Altes Museum, Neues, Bode, Pergamon și Alte Nationalgalerie sunt principalele muzee de aici. Pergamon Museum a fost construit între anii 1910-1930. El este “casă“ pentru Altarul Pergamon, poarta lui Ishtar, Poarta pieții din Milet, fațada Mshatta și fragmentul Meissner din Epopeea lui Ghilgameș.

După bombardamentele din 1945, pentru a „salva” operele de artă de la jafuri și incendii, Armata Roșie „colectează” toate obiectele muzeului și le transferă în Rusia. Până în 1958  unele exponate se întorc în Germania de Est, dar o parte însemnată a rămas  încă acolo. Lucrările sunt astăzi expuse în Muzeul Hermitage din Sankt Petersburg sau în Muzeul Pușkin din Moscova. Muzeul Pergamon este împărțit în trei mari subdiviziuni: Colecția de Antichități, Muzeul Orientului Mijlociu, Muzeul de Artă Islamică.

Colecția de antichități

1. Colecția de antichități – cuprinde o serie de obiecte din Grecia și Roma antică: sculpturi, inscripții, mozaicuri, vase, bijuterii, obiecte din bronz ,etc., toate din excavarile din Olympia, Samos,  Pergamon, Milet, Cipru, Priene, Didyma. Principalele obiecte expuse sunt Altarul din Pergamon și Poarta din Milet.

Altarul din Pergamon

a. Altarul din Pergamon – cel care dă numele muzeului,  este o construcție monumentală realizată de Eumenes II, în prima jumătate a secolului 2 î.e.n, pe o terasă de pe acropolele din orașul antic grec Pergamon. Baza este decorată cu o firiză în relief, ce ilustrează bătălia dintre zei și giganți în Olimp. A doua firiză, mai mică și mai puțin conservată, care înconjoară altarul la nivelul superior, are o serie de scene cu evenimente din viața lui Telephus, cel ce este considerat fondatorul mitologic al orașului și totodată fiul lui Heracles.

Bucățile descoperite prin săpăturile arheologice ce au avut loc între 1878 și 1886 sub indumarea lui Carl Humann și mutate în Germania cu acordul guvenului turc, au fost ulterior reasamblate în clădirea muzeului construită special pentru a adăposti acest altar. Se presupune că locul aparținea unui templu și ar fi fost folosit pentru libatii (practici religioase). Accesul era permis aici doar preoților și membrilor familiei regale. Și-a pierdut treptat din însemnătate pe măsură ce creștinismul a înlocuit religiile politeiste. În secolul 13 zona cade în fața turcilor  Orașul modern se află astăzi pe teritoriul Turciei și poartă numele de Bergama.

Piața din Milet

b. Poarta pieții din Milet. Piața a fost construită în secolul 2 e.n, în jurul anilor 120-130. A fost restaurată în secolul 3 după un cutremur și încorpo-rată ulterior în zidurile orașului de către Justinian, cel ce a întărit orașul în jurul anului 538. A fost distrusă de un cutremur în secolul 10-11. Săpături au loc sub conducere arheologului german Theodor Wiegand între 1899 și 1911. Poarta nordică a pieții este descoperită în anul 1903, iar între anii 1907-1908 peste 750  de tone de fragmente sunt transportate la Berlin. Reconstrucția are loc între 1925 și 1929. Muzeul a fost totuși criticat înde-lung pentru că a folosit foarte mult material nou , de umplutură, pentru reconstrucție.  Restaurări majore au avut loc în 1950 și, mai nou, în anul 2000. 30 de metri lățime, 16 metri înălțime și 5 metri adâncime. 2 etaje, 3 porticuri și o serie de nișe. Câteva date tehnice: nișele de pe al doilea nivel erau împodobite anterior cu statui de împărați și scene din luptele cu barbarii.

Middle East Museum

2. Middle East Museum – cuprinde o serie de obiecte găsite de arheologii germani aparținând culturilor asiriană, sumeriană, babiloniană. Pincipalele obiecte expuse sunt poarta Ishtar și fragmentul Meissner din Epopeea lui Ghilgameș.

Poarta Ishtar

a. Poarta Ishtar. A fost construită în 575 i.e.n, din ordinul marelui rege Nabucodonosor al II lea, fiind a opta poartă din interiorul cetății Babi-lonului. Este parte din “Calea Procesională”, drum care era pavat cu bucăți mari de piatră pe pat de bitum.  Era folosită o dată pe an pentru procesiu-nea de Anul Nou, un festival religios ce sărbătorea începutul anului agricol (în jur de 20-21 martie). Ishtar era stăpâna cerurilor, zeița războiului și ocrotitoarea dinastiilor conducătoare Ea este reprezentată de o stea și de animalul ei sacru – leul. La construcție se folosesc cărămizi cu glazură albas-tră menite să reprezinte lapis lazuli, o piatră semiprețioasă, venerată în antichitate. Alți zei apar și ei în reprezentări, prin intermediul animalelor sacre: dragonul pentru Marduk – stăpânul zeilor și taurul pentru Adad – zeul furtunii.

Pe poartă există o inscripție a regelui de 60 de rânduri, ce explică scopul construcției porții. Escavarile au loc între 1902 și 1914 sub conducerea lui Robert Koldewey.  Reconstrucția în interiorul muzeului Pergamon este terminată în anul 1930. O serie de alte fragmente se află în diferite muzee ale lumii: Muzeul de arheologie din Istanbul, Muzeul Regal din Ontario, British Museum, Metropolitan din New York. O replică mai mică a fost construită de Sadam Hussein în Irak pentru a se conecta la istoria țării.

Epopeea lui Ghilgameș

b. Fragmentul Meissner din Epopeea lui Ghilgameș. Epopeea lui Ghilgameș este un poem epic din Mesopotamia antică considerat cea mai veche lucrare de literatura din lume. Sunt cinci poezii sumeriene despre Ghilgameș, regele din Uruk, datând din a treia dinastie din Ur (cca 2100 i.e.n). Fragmen-tul Meissner este partea de jos a unei tablete cu 4 coloane. Sunt câte 2 pe fie-care parte, cu 15, respectiv 14 rânduri.  Aceasta este una dintre cele 12 tablete recuperate din biblioteca de la Ninive.

Islamic Art Museum

3. Islamic Art Museum – expune o serie de obiecte de artă islamică din epoca medievală: obiecte de cristal, carpete, textile, manuscrise, ceramică, lucrări în metal, etc. Acestea fac parte în principal din colecția lui Edmund de Unger.  În sala Aleppo găsim reconstruită o casă a unui negustor din Aleppo – Siria.  Atracția principală este Fațada Mshatta, parte dintr-un palat islamic neterminat din deșertul de la sud de Amman (Iordania). El a fost oferit  în dar de sultanul otoman Abdul Hamid al II lea  în anul 1903 împăratului Whilhelm al II lea al Germaniei. Originalul se pare că era un palat de iarnă, probabil din epoca califului Al Walid al II lea (743-744). După moartea califului, palatul a fost lăsat neterminat și ulterior ruinat într-un cutremur. Mshatta este numele folosit de beduinii moderni din zonă, cel original rămânând o necunoscută.

În anul 2014 o parte din muzeu a intrat în renovare. Din acest motiv astăzi se poate vizita doar parțial.

Nu uitați că mă găsiți și pe Facebook sau Instagram . 

Dacă vrei să vezi toate țările și locurile unde am reușit să ajung intră aici.